Mulți chemați, puțini aleși
Sau mai corect cred că ar fi bine să spunem "puțini aleși de data asta" - poate data viitoare or avea mai mult noroc...
Revazandu-mi articolele publicate pe blog din urma cu 10 ani, constat că m-am mai copt puțin, mai ales în ceea ce privește naivitatea. Așa-i cand nu ai experiență, crezi toate și intri în panică ușor. După o vreme incepi să-ți dai seama ca nu-i așa bai și că toate trec ca un val, cum zicea Eminescu. Partea proastă e că unii se pierd în propriile fabulații și uită de lumea din care au plecat, uită să se mai îndoiască, să mai verifice, oare merg pe cale, n-am luat-o pe arătură?...
Așa că din poziția de om care "been there, done that", avertizez pe cei care s-ar afla într-o poziție similară cu cea a mea de acum 10 ani, să citeasca toate cu minte deschisă și să aleagă cu discernământ unde își canalizează anergiile. Că sunt mulți rătăciți care nu se mulțumesc să-și facă singuri pașii cum am făcut și eu și cum e normal - omul învață și își depășește condiția.
Eh unii, în loc să-și vadă de drum, își francizează nebunia și o vând sub formă de doctrină.
Acuma să mă ierte Biserica, dar dacă "metoda" ei este atât de eficace, nu e nici vina ei și nici de mirare că se găsesc falși apostoli care fructifică și monetizează în beneficiul propriu naivitatea și treptele pe care urcă alții aflați puțin mai jos.
Sunt unii "vindecători" semi-alternativi că unii sunt chiar doctori (nu zice în ce domeniu) pe la noi, în special în partea de vest (dar sunt convins că în București au și protectori, fiind organizați și plătind bir maimarilor), la care observ o serie de elemente comune:
- eficiența (în esență obiectivă) substituită prin referințe subiective, din gură în gură sau chiar din gură proprie,
- pregatire/experiență în strainătate (de genul "a stat un an în Tibet", dacă mai stătea câțiva ieșea un film și-o carte),
- vinde în exclusivitate numeroase preparate scumpe care culmea, sunt făcute în partea de vest a lumii, în timp ce te-ai aștepta ca respectivul să răspândească înțelepciunea si remediile estului dacă tot a fost în Tibet),
- în cadrul unei discuții ocazionate de subiectul pasiunii sale, apar stereotipii ideatice menite să-l liniștească pe respectivul multumblatprinlume, care în mod evident nu poate face față unor argumente mai elaborate decât o denumire comercială,
- din păcate uneori respectivul își găsește mușteriii și dezvoltă o doctrină care de obicei excelează în strictețe (fără a putea argumenta altcumva decât prin "dacă nu faci așa nu merge") și abundă în complexitate, intuiesc - cu rol în amețirea auditoriului.
Dacă stau și mă gândesc cam tot aceleași metode de fraierire le aplică și aia cu forex-ul, cu care am avut de curând o treaptă deosebit de scumpă - cam cât un apartament. Tot așa, te amăgesc cu promisiuni și asigurări, ca și cei de la casele de pariuri, te momesc cu bonusuri pe care nu le vei putea obține niciodata, te amețesc cu detalii și complexitate și peste toate presiune psihică la un nivel profesionist (se numește boiler-room tactic), iar cănd le-ai picat în plasă în loc să te ajute cum te-ai aștepta, că doar deh, așa ți-au promis, nu?! te trezești că te consolează pentru pierdere, CA SĂ NU TE RETRAGI, să mai stai să mai pierzi niște bani. Pasămite ei nu, nu au niciun interes... Noo... Ei?! Ulterior am aflat (nu puteam să aflu înainte de a pune banii la bătaie, nu?!) că tactica e binecunoscută în domeniul jocurilor de noroc, iar Forex este un joc de noroc mascat. Și am aflat și cum își scot ei osteneala - treaba nu poate fi limpede că altfel i-ar prinde. Dar... târziu. Asa ca invata-gratis-ca-sa-nu-te-coste.
Revenind la tovarășii vraci semi-alternativi despre care vorbeam, și ei se ocupă cu manipularea naivilor, ca și cei de la Forex, promițând cu convingere și cu prețuri piperate, exploatând speranța oamenilor și naivitatea. Unii mai mult ca alții. CE m-a făcut să scriu articolul ăsta este un site care exemplifică împreună cu autorul lui EXACT ce am povestit eu aici mai sus: Noul Univers CHRISTALIN (pe bune?), că ăla vechi deja nu mai era vandabil... e un site plin cu bălării, reciclate de la doctrina Abraham si cea Ashtar Commander, de te doare mintea, nu atât căt le poate cerebelul, cât de numărul de naivi care pun botul la poze pictate frumos și cu raze. Ce mă așteptam?! naivului i se oferă bineînțeles un mod clar (aici se și cam termină claritatea) de a contribui și a susține efortul de salvare a... nu știm precis, dar e un efort considerabil.
Așa... cum am ajuns eu să citesc bălăriile lui? Printr-un email viral despre paraziții archontici. Și de ce am ajuns eu să scriu un articol despre o gradină de bălării? Pentru ca în urmă cu câțiva ani, am scris un articol despre demoni (ăia de se exorcizează) care ar putea fi niște paraziți mentali (software), despre care eu ca medic cred acum că mai degrabă și-i face fiecare cu mâna lui (cum dealtfel sugerează și Biserica), prin conflicte, prin frustrări, prin lipsă de iertare și prin alte slăbiciuni, dar care atunci când am scris articolul respectiv, formulam și ipoteza ca demonii (de a căror existență ca "indivizi" fără trup nu mă mai indoiesc) ar putea fi și... exogeni, pe motiv că se pot transmite de la un om la altul (lucru pe care eu nu l-am vazut, dar pe care l-am vazut documentat suficient încât să susțin ipoteza). Nu m-am aplecat mai mult asupra subiectului dat fiind că literatura sugerează a fi mai degrabă evitat, ci m-am mulțumit că am primit prilej de smerenie.
În final am plecat dezamagit de pe site-ul respectiv, cu un semnal de alarmă în minte: naivitatea nu are limite. Spre deosebire de prostie, naivitatea e monetizabilă.Cred că ar trebui să înțeleg că nu e nimic personal, că naivii sunt o resursă, și că aici este vorba doar despre supraviețuirea celui mai întrerinzător, fie și el însuși un naiv hipnotizat de complexitatea propriilor fabulații. Ce să zic, e mai bun ca mine, eu nu scot bani din naivitate și am destulă.
Pe de altă parte, mergând pe urmele autorului observ că este un colecționar virtual de cărți despre leacuri și invenții marginalizate, cel mai probabil rezultate ale strădaniei unora de a mai vinde un ulei se șarpe, pe care intenționez totuși să arunc o privire când oi avea timp.
Traditional, denumirea de ulei de sarpe vine din vestul salbatic unde excrocii vindeau temirice drept panaceu, pe un pret de pana la un dolar, echivaletul a 100-200$ din ziua de azi. Cam asa e si acum, uitati-va la zeolit.
Vindecatori de... naivitate
Revazandu-mi articolele publicate pe blog din urma cu 10 ani, constat că m-am mai copt puțin, mai ales în ceea ce privește naivitatea. Așa-i cand nu ai experiență, crezi toate și intri în panică ușor. După o vreme incepi să-ți dai seama ca nu-i așa bai și că toate trec ca un val, cum zicea Eminescu. Partea proastă e că unii se pierd în propriile fabulații și uită de lumea din care au plecat, uită să se mai îndoiască, să mai verifice, oare merg pe cale, n-am luat-o pe arătură?...
Așa că din poziția de om care "been there, done that", avertizez pe cei care s-ar afla într-o poziție similară cu cea a mea de acum 10 ani, să citeasca toate cu minte deschisă și să aleagă cu discernământ unde își canalizează anergiile. Că sunt mulți rătăciți care nu se mulțumesc să-și facă singuri pașii cum am făcut și eu și cum e normal - omul învață și își depășește condiția.
Eh unii, în loc să-și vadă de drum, își francizează nebunia și o vând sub formă de doctrină.
Acuma să mă ierte Biserica, dar dacă "metoda" ei este atât de eficace, nu e nici vina ei și nici de mirare că se găsesc falși apostoli care fructifică și monetizează în beneficiul propriu naivitatea și treptele pe care urcă alții aflați puțin mai jos.
Sunt unii "vindecători" semi-alternativi că unii sunt chiar doctori (nu zice în ce domeniu) pe la noi, în special în partea de vest (dar sunt convins că în București au și protectori, fiind organizați și plătind bir maimarilor), la care observ o serie de elemente comune:
- eficiența (în esență obiectivă) substituită prin referințe subiective, din gură în gură sau chiar din gură proprie,
- pregatire/experiență în strainătate (de genul "a stat un an în Tibet", dacă mai stătea câțiva ieșea un film și-o carte),
- vinde în exclusivitate numeroase preparate scumpe care culmea, sunt făcute în partea de vest a lumii, în timp ce te-ai aștepta ca respectivul să răspândească înțelepciunea si remediile estului dacă tot a fost în Tibet),
- în cadrul unei discuții ocazionate de subiectul pasiunii sale, apar stereotipii ideatice menite să-l liniștească pe respectivul multumblatprinlume, care în mod evident nu poate face față unor argumente mai elaborate decât o denumire comercială,
- din păcate uneori respectivul își găsește mușteriii și dezvoltă o doctrină care de obicei excelează în strictețe (fără a putea argumenta altcumva decât prin "dacă nu faci așa nu merge") și abundă în complexitate, intuiesc - cu rol în amețirea auditoriului.
Face parte din viata, concurenta pentru un pic mai mult soare
Dacă stau și mă gândesc cam tot aceleași metode de fraierire le aplică și aia cu forex-ul, cu care am avut de curând o treaptă deosebit de scumpă - cam cât un apartament. Tot așa, te amăgesc cu promisiuni și asigurări, ca și cei de la casele de pariuri, te momesc cu bonusuri pe care nu le vei putea obține niciodata, te amețesc cu detalii și complexitate și peste toate presiune psihică la un nivel profesionist (se numește boiler-room tactic), iar cănd le-ai picat în plasă în loc să te ajute cum te-ai aștepta, că doar deh, așa ți-au promis, nu?! te trezești că te consolează pentru pierdere, CA SĂ NU TE RETRAGI, să mai stai să mai pierzi niște bani. Pasămite ei nu, nu au niciun interes... Noo... Ei?! Ulterior am aflat (nu puteam să aflu înainte de a pune banii la bătaie, nu?!) că tactica e binecunoscută în domeniul jocurilor de noroc, iar Forex este un joc de noroc mascat. Și am aflat și cum își scot ei osteneala - treaba nu poate fi limpede că altfel i-ar prinde. Dar... târziu. Asa ca invata-gratis-ca-sa-nu-te-coste.
Revenind la tovarășii vraci semi-alternativi despre care vorbeam, și ei se ocupă cu manipularea naivilor, ca și cei de la Forex, promițând cu convingere și cu prețuri piperate, exploatând speranța oamenilor și naivitatea. Unii mai mult ca alții. CE m-a făcut să scriu articolul ăsta este un site care exemplifică împreună cu autorul lui EXACT ce am povestit eu aici mai sus: Noul Univers CHRISTALIN (pe bune?), că ăla vechi deja nu mai era vandabil... e un site plin cu bălării, reciclate de la doctrina Abraham si cea Ashtar Commander, de te doare mintea, nu atât căt le poate cerebelul, cât de numărul de naivi care pun botul la poze pictate frumos și cu raze. Ce mă așteptam?! naivului i se oferă bineînțeles un mod clar (aici se și cam termină claritatea) de a contribui și a susține efortul de salvare a... nu știm precis, dar e un efort considerabil.
Așa... cum am ajuns eu să citesc bălăriile lui? Printr-un email viral despre paraziții archontici. Și de ce am ajuns eu să scriu un articol despre o gradină de bălării? Pentru ca în urmă cu câțiva ani, am scris un articol despre demoni (ăia de se exorcizează) care ar putea fi niște paraziți mentali (software), despre care eu ca medic cred acum că mai degrabă și-i face fiecare cu mâna lui (cum dealtfel sugerează și Biserica), prin conflicte, prin frustrări, prin lipsă de iertare și prin alte slăbiciuni, dar care atunci când am scris articolul respectiv, formulam și ipoteza ca demonii (de a căror existență ca "indivizi" fără trup nu mă mai indoiesc) ar putea fi și... exogeni, pe motiv că se pot transmite de la un om la altul (lucru pe care eu nu l-am vazut, dar pe care l-am vazut documentat suficient încât să susțin ipoteza). Nu m-am aplecat mai mult asupra subiectului dat fiind că literatura sugerează a fi mai degrabă evitat, ci m-am mulțumit că am primit prilej de smerenie.
În final am plecat dezamagit de pe site-ul respectiv, cu un semnal de alarmă în minte: naivitatea nu are limite. Spre deosebire de prostie, naivitatea e monetizabilă.Cred că ar trebui să înțeleg că nu e nimic personal, că naivii sunt o resursă, și că aici este vorba doar despre supraviețuirea celui mai întrerinzător, fie și el însuși un naiv hipnotizat de complexitatea propriilor fabulații. Ce să zic, e mai bun ca mine, eu nu scot bani din naivitate și am destulă.
Nu tot ce zboara se mananca
Așa că prin acest articol avertizez cititorii, în măsura în care le permite mintea, să cerceteze și să pună la îndoială astfel de idei exotico-esoterico-fabulistice. Că de unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere, dar dacă ai, pe urmă îți dai palme.Pe de altă parte, mergând pe urmele autorului observ că este un colecționar virtual de cărți despre leacuri și invenții marginalizate, cel mai probabil rezultate ale strădaniei unora de a mai vinde un ulei se șarpe, pe care intenționez totuși să arunc o privire când oi avea timp.
Sau varianta moderna - te doare mintea
Comentarii
Trimiteți un comentariu